The Fjord Road

Lysefjord are patruzeci de kilometri lungime și pereți de o mie de metri, iar la jumătatea lui o placă de granit iese din perete și se oprește brusc, la 604 metri deasupra apei. E ruptă drept, ca tăiată cu fierăstrăul, dintr-o crăpătură a gheții de acum zece mii de ani. De sus, fiordul e o dungă verde între doi pereți, iar navele par jucării.

Aici platoul Hardangervidda se termină brusc, iar râul Bjoreio cade o sută optzeci și doi de metri într-un canion îngust, dintre care o sută patruzeci și cinci într-o singură săritură. E cea mai cunoscută cascadă a Norvegiei și, din 2020, are o pasarelă de oțel care traversează chiar peste buza canionului, cu o scară de nouădeci și nouă de trepte pe perete.

Opt mii de kilometri pătrați de piatră, mușchi și apă, la peste o mie de metri, fără un copac. Aici apa nu curge într-o direcție anume — stă în mii de lacuri mici și se scurge în toate părțile. E cea mai mare turmă de reni sălbatici din Europa și locul unde s-a filmat planeta de gheață Hoth din Star Wars. Drumul Rv7 îl taie prin mijloc și e închis iarna la vânt puternic.

La 650 de metri deasupra Aurlandsfjordului, o platformă de lemn de pin iese treizeci de metri din munte și se termină într-un perete de sticlă curbat spre jos. N-are balustradă în capăt, ci sticlă, ca să nu-ți întrerupă privirea. Sub tine, fiordul are două sute de metri adâncime și o culoare care nu se schimbă de la un an la altul.

Are șaptesprezece kilometri lungime și, în punctul cel mai strâmt, doar două sute cincizeci de metri lățime, cu pereți de o mie trei sute de metri de o parte și de alta. Lumina ajunge jos doar câteva ore pe zi. E patrimoniu UNESCO din 2005 și singurul loc de pe traseu unde bacul nu e un mijloc de a ajunge undeva, ci motivul pentru care ai venit.

Geirangerfjord are cincisprezece kilometri și pereți verticali pe care apa cade direct în fiord, fără să atingă pământ: Cele Șapte Surori, Pețitorul și Vălul Miresei, față în față. Pe pereți mai stau fermele părăsite, agățate la sute de metri, la care se ajungea doar cu scara de frânghie. E patrimoniu UNESCO împreună cu Nærøyfjord.

Drumul urcă 405 metri pe un perete aproape vertical, în unsprezece serpentine strânse una peste alta, cu cascada Stigfossen căzând de 320 de metri chiar peste el. A fost construit între 1916 și 1936, cu târnăcopul, și deschis de regele Haakon al VII-lea. Sus, o platformă de oțel iese în gol deasupra întregii scări.